Anul 2025 a debutat cu o ușoară creștere a exporturilor României, dar și cu un avans considerabil al importurilor, ceea ce a dus la un deficit comercial semnificativ mai mare comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică, în luna ianuarie 2025, exporturile FOB s-au ridicat la 7,25 miliarde euro, în creștere cu 2,4% față de ianuarie 2024.
În schimb, importurile CIF au totalizat 9,99 miliarde euro, marcând o creștere de 10,3%. Astfel, balanța comercială a înregistrat un deficit de 2,73 miliarde euro – cu 38,5% mai mare decât în aceeași lună a anului trecut.
Structura comerțului exterior în 2025
Ce vinde și ce cumpără România
În ianuarie 2025, structura principalelor grupe de produse exportate și importate a rămas relativ constantă. Cea mai mare pondere în exporturi au avut-o:
-
Mașinile și echipamentele de transport – aproximativ 44,8% din totalul exporturilor
-
Alte produse manufacturate – 28,7%
La importuri, ponderile au fost similare:
-
Mașini și echipamente de transport – 33,8%
-
Alte produse manufacturate – 29,3%
Aceste date subliniază că România are o structură industrială activă în comerț, în special în produse manufacturate, dar depinde și de importuri masive în aceleași categorii.
Uniunea Europeană rămâne principalul partener comercial
Ponderea schimburilor intra-UE
Țările din Uniunea Europeană continuă să fie principalii parteneri comerciali ai României. În ianuarie 2025:
-
Exporturile către UE27 au reprezentat 70,8% din total
-
Importurile din UE27 au însumat 69,5% din total
Această pondere ridicată reflectă integrarea economică profundă a României în piața unică europeană, dar scoate în evidență și nevoia de diversificare a partenerilor, inclusiv spre piețe emergente din Asia sau Africa.
Sectoarele cheie ale exporturilor românești
Industria auto
Industria auto rămâne lider în exporturi, datorită prezenței unor mari companii internaționale care produc vehicule și componente auto în România. Livrările către țările din Europa Occidentală susțin o mare parte a veniturilor din comerțul exterior.
IT&C și servicii digitale
Serviciile din domeniul IT&C devin din ce în ce mai vizibile în structura exporturilor, în special în ceea ce privește outsourcing-ul, dezvoltarea de software și servicii tehnice. Acestea contribuie tot mai mult la echilibrarea balanței comerciale prin exporturi de înaltă valoare adăugată.
Agricultura și industria alimentară
România continuă să exporte în cantități mari produse agricole, cum ar fi cereale și semințe oleaginoase. Sectorul agricol, deși volatil, rămâne esențial, mai ales în anii cu condiții climatice favorabile. Produsele procesate alimentare încep și ele să câștige teren pe piețele externe.
Textile, mobilă și echipamente electrice
Tradițional, România a fost un exportator important de textile, mobilă și echipamente electrice. În 2025, aceste categorii își mențin relevanța, fiind susținute de o calitate competitivă și prețuri rezonabile.
Provocările exportatorilor români
Costuri și competitivitate
Una dintre cele mai mari provocări rămâne menținerea costurilor de producție în limite sustenabile, mai ales în contextul creșterilor salariale și a scumpirii materiilor prime. În paralel, cerințele de certificări și alinierea la standarde internaționale impun investiții suplimentare.
Infrastructura și logistica
Problemele de transport, logistică și capacitatea porturilor și infrastructurii rutiere afectează ritmul și eficiența livrărilor. Întârzierile la vamă, lipsa automatizării și birocrația continuă să afecteze competitivitatea exportatorilor români.
Tarife, taxe și bariere non-tarifare
Deși România beneficiază de apartenența la UE, în relațiile cu țări din afara spațiului comunitar apar frecvent probleme legate de tarife, taxe sau bariere non-tarifare, cum ar fi cerințele tehnice, de etichetare sau de conformitate. Adaptarea la aceste condiții presupune o bună documentare și flexibilitate.
Cursul valutar și riscurile asociate
Leul, euro și riscurile valutare
Pentru companiile care exportă, fluctuațiile de curs valutar pot avea un impact semnificativ asupra marjelor de profit. În 2025, leul a avut o evoluție relativ stabilă față de euro, dar riscurile persistă, mai ales în contextul volatilității dolarului american și a tensiunilor geopolitice.
Pentru a se proteja, tot mai mulți exportatori apelează la instrumente de hedging și asigurări de export, care reduc riscul pierderilor generate de variațiile de curs sau neîncasări din partea partenerilor străini.
România caută un nou echilibru în comerțul exterior
În pofida creșterii modeste a exporturilor în 2025, deficitul comercial în continuare ridicat sugerează nevoia unei strategii mai eficiente. Diversificarea produselor, consolidarea piețelor externe, modernizarea logisticii și adaptarea la cerințele internaționale sunt esențiale pentru ca România să transforme comerțul exterior într-un real motor de dezvoltare economică.
